Fara titlu...



       Am vrut sa scriu in seara asta dar,dupa ce m-am vazut in fata paginii parca am uitat tot...pur si simplu nu imi mai venea nimic in minte...stiu doar ca un amalgam de sentimente mi-a invadat sufletul,o stare melancolica si de tristete m-a cuprins,iar lacrimile stau sa imi curga pe obraz si habar nu am de ce...am langa mine doua dintre cele mai importante persoane din viata mea...Roby,fiul meu si Nico,sisul meu si totusi nimic din ceea ce simt acum nu dispare...Habar nu am motivele starii mele,habar nu am ce anume exact ma face sa ma simt asa dar,stiu ca mi-e dor...mi-e dor sa iubesc,sa fiu iubita...stiu ca imi doresc sa dispara tot raul ce ne incojoara...stiu ca as vrea sa nu mai aud de persoane care nu au facut altceva decat sa provoace durere mie si celor dragi mie...E adevarat ca speranta moare ultima dar,cand vezi ca toate vin peste tine,ca toti parca te inconjoara parca incercand sa iti intunece mintea si sufletul simti ca nici speranta nu mai e...sau poate ca nu sunt doar trista...poate ca si sentimentele ce le am si nu stie nimeni de ele ma fac sa ma simt asa...Mi-ar fi mai bine daca le-as lasa sa se vada?...nu stiu...mi-e frica sa le las sa se vada...de ce?de frica sa nu primesc un refuz...de frica ca as putea fi respinsa...de frica ca nu imi vor fi impartasite...nici eu nu mai stiu ce se intampla cu mine...nici eu nu mai stiu ce vreau...de fapt nici nu stiu daca are vreo noima ceea ce am scris,daca va intelege careva vreun cuvant din tot ce am insirat...poate ca da...poate ca nu...